Rom 3 | KPF | STEP | Yuda a nen hân ŋâin gok zen sot dâbâk upmen mo? Kwabâ kwatniŋgâwe, zo yenŋâ?

Romans 3

Bâliŋâniŋandâ Anutugât den mân mem gei kwâpap.

1 Yuda a nen hân ŋâin gok zen sot dâbâk upmen mo? Kwabâ kwatniŋgâwe, zo yenŋâ? 2 Yatâ buŋâ. Yuda a, nen Anutuŋâ diŋâ niŋgip. Nen Anutuŋâ siŋgi den top top dâtnâŋgoi zorat mariŋ urâwen. 3 Oi dap yatâ? Yuda a nâmbutŋâ zen Anutugât den nâŋgâm kândâtkume, zorat itâ sânat? “Lolotziŋandâ Anutuŋâ sâi kâtigemap, zo koi gibap?” 4 Buŋ kâtikŋâ. Anutu zâk sâi kâtigemap. Ka a nen dinniŋâ sarâ sot bon buŋ sâmen. Neŋgât yatâ sâsâŋ. Zorat Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,

“Kembu, gâ sâm kubikna a ziŋ nâŋgâne âlip upap.Gâ sâm kwâkâna a zen diŋgâ mân kwâkâbi.”
5 Bâliŋ oindâ Anutuŋâ târârakŋaŋgât topŋâ sâm muyagemapkât dap sânat? Itâ sânat? “Top yatâ ziapkât Anutuŋâ zobâ hâuŋâ niŋgi mân dâp upap.” Yatâ buŋâ. 6 Zo agât den. Anutuŋâ târârak mariŋâ ândiap, zorat Anutuŋâ a bâliŋâniŋaŋgât hâuŋâ niŋgi dâp upap. 7 Oi den toren ko den sarânandâ Anutugât den bonŋâ tângoi kutsiŋgiŋaŋgât wangât nâ bâliŋ mâme a sâm hâuŋâ nibap?” 8 Oi wangât itâ mân sâmen? “Nen bâliŋ oindâ Anutuŋâ bonŋâ muyagibap.” A nâmbutŋâ ziŋ neŋgât yatâ sâme. Sâm sâtniŋan sâme. Den bâliŋâ yatâ zo sâm mâtâp zo lâŋme zo, zen ko hâuŋâ ziŋgi dâp upap.

A aksik gulip urâwe.

9 Yuda a nen a nâmbutŋâ walâziŋgâm tobat ŋâi ândien mo? Yatâ buŋâ. Yuda a sot hân ŋâin gok nen aksik bâliŋaŋgât kore upmen. 10 Zorat Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,

“A zeŋgâren gâbâ ŋâi târârakŋâ mân ândiap. 11 Ŋâiŋâ itâ mân sâmap, ‘Nâ Anutugât topŋâ nâŋgâbâ.’ 12 A zen pisuk Kembugât mâtâp birâm bâliŋan âiwe. Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ âlip mân opmap. 13 Gânduziŋan gâbâ kuk kalâm âsagem takâmap. Nâmbâlamziŋâ puriksâi sarâ den kopgâmap. Lâuziŋâ mulum kâtikŋâ yatâ. 14 Lâuziŋan den bâliŋâ sot um kâlak den piksâm ziap. 15 Kâmbamgât bâbâlaŋ op âime. 16 A tâmbetzâŋgom âim tâmbetagome. 17 Lumbeŋaŋgât mâtâp zorat kwakme. 18 Zen Anutugât keŋgât mân op ândime.”
19 Den zo gurumin den ekabân ziap. Oi nen itâ nâŋgâmen. Gurumin den zo a ambân aksik neŋgât op sâi umŋan ândien. Nen dap op gurumin den lum ândim Anutu mâteŋan târârak utnat? Gurumin den, zorâŋ tosaniŋ sâm muyagemap. Zo a aksik neŋgât topniŋ sâm muyagei dap op hâuŋâ sânat? A aksik neŋgât tosaniŋ Anutugâren ziap.

Yesuŋâ suupniŋ meip, zorat nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm tosaniŋâ buŋâ upap.

21 Mosegât gurumin denŋâ mân tânnâŋgomap. Ka narâk ziren gurumin den yen zei Anutugât mâteŋan tosa buŋ utnatkât Anutuŋâ mâtâp muyageip. Mâtâp zo gurumin den sot Propete zeŋgât ekabân siŋgiŋâ kânŋan sâm kulemguwe. 22 Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgindâ tosaniŋ buŋ oi ândiândiŋâ mâtâp zo neŋgât siŋgi uap. Zo a topŋâ topŋâ neŋgât matâp kânok. Mâtâp ŋâi mân ziap. 23 Nen aksik patâ bâliŋ urâwengât Anutuŋâ niŋgiri mân dâp oip. Anutugât âsakŋâ neuleŋan takânatkât mân uen. 24 Ka Yesu Kristo zâk sâŋgânniŋ mem suupniŋ meipkât Anutuŋâ sâŋgân buŋ tânnâŋgom hâlâlu minniŋgip. 25 Zâkŋâ nanŋâ sâŋgongoi gem gâi a ambân mâteziŋan kune moi gilâmŋandâ bâliŋâniŋ saŋgorip. Oi zen zâkkâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândibiŋâ tosaziŋ buŋ ândibi. Bâliŋâ op gawe, zorat tosaziŋ Anutuŋâ umâlipŋaŋgât pâi zeipkât Yesu mumuŋan bagei Anutugât mâteŋan tosaniŋ buŋ orotŋaŋgât mâtâp muyageip. 26 Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâme, zen tosaziŋ buŋ upme. Zorat topŋâ narâk ziren muyagibapkât Anutuŋâ yatâ oip. Anutu, zâk hâlâlu mariŋâ ândiap. Oi zorat topŋâ zo muyap pâi ziap.

Nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâmengât op tosaniŋ buŋ op ândinat.

27 Oi âlip zâizâiŋ utnat? Buŋâ. Zâizâiŋâ zo kândaŋip. Wangât kândaŋgip? Nen orot mâme âlip op ândim tosa buŋ uen? Buŋ kâtikŋâ. Nen yen nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgindâ tosâniŋ buŋ kwatniŋgip, zorat. 28 Nen itâ nâŋgen. A nen gurumin den luluniŋaŋgât buŋâ. Nâŋgâm pâlâtâŋgât op tosaniŋ buŋ upmen.

29 Zen dap nâŋge? Anutu zâk Yuda a neŋgât Anutuyâk? Buŋâ, Zâk hânŋâ hânŋâ neŋgât Anutu. 30 Zâk Anutuniŋ kânok ândiapkât Yuda a sot hân ŋâin gokŋâ ârândâŋ nâŋgâm pâlâtâŋgât op tosaniŋ buŋ minniŋgâmap. 31 Oi yatâ sâm nâŋgâm pâlâtâŋgât op gurumin den kândaŋmen? Buŋâ. Gurumin den zo tângumen.